Tentacule de voci

Totul merge de la sine  . Cel puțin asta spun toți . Ei zic : e firesc ca asta să se întâmple , e ok să nu accepți și e mega ok să schimbi ceva , dar să rămâi tot aici pentru că nu noi suntem cei care aleg cine rămâne lângă noi și cine pleacă de pe  pământ . Când trotuarele gem de lume și de gânduri murdare evocate de oameni și mai murdari , eu sunt în altă parte . Ca hipnotizată , ca pusă pe pilot automat . Ca și cum nimic nu s-a întâmplat , dar dacă ai întreba te-aș ucide în cuvinte . De fapt , greșit . Nu te-aș ucide , prea mulți pleacă de aici . Totul e parcă așa cum a fost și dacă e să mă opresc acum din tot ce fac , văd că nu e deloc cum a fost .Ceva în esență s-a schimbat , ceva nu mai durează , nu mai merge , nu mai este .

Și cel mai plăcut într-o viață e că ți se întâmplă lucruri, Ți se întâmplă să fii victimă , om fericit , creatură minusculă , personalitate cretină , copac verde din dreapta și uscat , mega uscat din stânga , ți se întâmplă să fii filă din carte pentru unii și filă din caietul de matematică pentru un pasionat de artă , să fii pagină goală pentru alții și perete scris până la refuz pentru mulți alții .  Simplu . Doar se întâmplă și uneori ai șansa să faci parte din lucruri și uneori să fii doar ochi cuminți așezați pe scaune albastre. Doar istorii se întâmplă . nu ? Se mai întâmplă să fii martor . Martor la trecerea oamenilor care  trasează o mulțime de linii diverse , traiectorii niciodată identice . Diferite de tot , așa încât să nu-ți fie simplu să treci în altă parte . Și să mă mai întrebe pe mine cineva de unde eu sunt lipsită de această formidabilă capacitate de a ..ă. suferi  . Să nu întrebi că rămâne doar tăcere .

Dacă mă întrebi de copilărie , fericire , liniște , copaci și cărți  , povestesc despre bunica .

Cortina și Hublou

Anunțuri
Tentacule de voci

Ritual

Straniu de tot . Nu mai pot scrie . De fapt , pot scrie, dar nu am despre ce să scriu . Sau eu zic asta doar pentru că eu zic asta . Cineva ascultă aici muzică . Ha ha

Azi tu nu ai vrut să pornești și de aia eu azi stau undeva unde-i cam pustiu . Oameni aici nu sînt și asta-i ceva ușor bun . Ei au întrebat : Vrei loc la fereastră sau vrei loc lângă perete ? Și eu am ridicat o mână în sus și am realizat că nu m-au înțeles . Să stai la fereastra e destul de bine . Poți să strigi cât încape și poți chema păsări și frunze la diferite întâlniri . Păsările știu să asculte și frunzele tot știu să asculte . Toți știu să asculte , dar cel mai aiurea e că trebuie să știi ce să spui . Din 474747 de idei trebuie să găsești ceva care ar merge bine . Și de aia am ales eu locul de la fereastră pentru ca toate cuvintele să nu treacă prin selecția aia îndelungată .

Ieri am văzut cum pe umerii tăi stă o maimuță care-ți șoptește că nu poți fi sigur sau precis . Maimuța aia îți zice că te transformi în cineva cu mască neagră pe față . Ești tu oare atât de ratat încât să te supui ? Nu poți să fii tu ? Lasă totul . Nu încerca să crezi că-ți pasă . Nu plânge când pierzi foi sau cărți . Oricum foi mai există , cărți se mai scriu . Nu-i cazul să te plângi pentru că ai pierdut un copac . Păduri cresc și oamenii tot taie și taie copaci . doar nu vrei să plângi pentru orice copac ? Găsești tu altul , plantează unu .  Să nu fii trist pentru că ai pierdut o insulă pe care te-ai regăsit . Încă se poate zbura , vei găsi alta. Totul se reface . Pentru orice există altceva . Orice poți înlocui . Straniu că eu încă nu am înțeles asta . lol

Hublou

totul-i atât de frumos .

Ritual

Apasă și ascultă

Cu balenă în cap sau la cap ? Sau cu ambele ?

Atât de straniu să vezi cum încearcă să se schimbe totul , dar poate oricât să plouă în mare și marea-i tot sărată .  Vine apa peste tine  și tu încerci să o schimbi , aduci o găleată din tine și o arunci în tonele care nu-ți aparțin . Ești o idee așa de zburătoare și atât de dezordonată . Cum să schimbi marea ? lol . Câți au încercat și câți au aruncat speranța cu tot cu găleată . Până la urma oricum rămâne doar găleata în care tu îți vei lăsa totul și vei pleca . După aia vei fi asaltat de indiferență și așa vei ajunge undeva , presupun . Nu vei încerca să înțelegi sentimentele altor creaturi , dacă te-ai pune în locul lor , cu siguranță ți-ar fi greu să le faci să sufere . Ar fi ca și cum ți-ai face rău ție însuți .  Dar poate tu vii fără găleată ? Poate tu te arunci în apă ? Cu toată existența . Da .

,, – cum faci ?

– îi presez inima până nu mai poate să bată . ( nu era răspunsul așteptat ) „

Hublou

Apasă și ascultă

Ruine verzi

* floare verde *  N A M A S T E  * floare verde *


Prea des totuși . Prea des mă întrerupeam și mă întrerup ca să mă gândesc iarăși și iarăși la ce pierd și la ce am pierdut . Daaaaar , deja nu . Azi nu . Mâine nu . De azi , din momentul dat, de la ora 18:41 ( îmi place ora asta ? ) tu nu vei mai purta doliu ( după cum obișnuia să zică ,, Sphinx ”) după prezent , azi nu vei purta nici doliu după un trecut care n-a fost nicioadată prezent. De fapt , nu ai purtat doliu , dar frumos sună asta .

Știi cum sună sfâșierea de mătase între corp și arhitectura interiorului tău  ? Nici eu nu prea-mi pot imagina cum sună , dar cineva a zis că e ca și cum ai îmbrățișa ceva ce placi mult sau chiar iubești ( atât de aiurea senzația când scriu cuvântul ăsta ) . Dacă aș putea scrie muzică , aș prinde sunetul ăsta , dar nu l-aș scrie . Aș mai face și un cântec despre cum mai e foarte puțin timp până-n august , cum mai e foarte puțin timp până în noiembrie și despre cum maxilarul îți spune să nu mai râzi . Nu râde . Nu râde pentru că tu nu mă știi , dar crezi că spațiul dintre lună și aspirațiile tale poate fi completat . Tu cu mine , eu și cu tine , tu și eu am fost undeva unde noi nu ne amintim , dar ce contează ? cui îi pasă ? Dar de ce nu îți amintești ? Pentru că am decis eu să nu fie realitate asta . Pentru că realitate-i atât de simplă și tristă uneori și pentru că uneori , realitate-i atât de pretențioasă și nu acceptă nimic din ce-i spun și privește  în sus și-n jos atunci când eu vreau ca ochii ei să fie undeva la mijloc . See ? Realitate-i ceva asemănător lui Hal , ai telecomanda aia în mână și știi că o vei tasta oricând dacă ceva nu merge , dar când o apeși nimic nu se întâmplă . Hal , tu ai făcut asta ? Hal tace și nici măcar nu-și afișează textul . Da . Hal a decis că el nu mai vorbește . Hal ( e )atât de independent .

– bună , eu sunt tu despre care vorbeam mai sus . Eu sunt tu pentru că asta nu-i prima mea încercare de a construi o creatură imaginară . Și toate astea pentru că imaginile îți fură prezența și totul-i atât de wou  . Cred că am început să scriu despre perfecta mea antiteză , dar am realizat că tot eu sunt  , deeeeeeci nu mai scriu despre mine și toate astea pentru că degetele mele au o viață proprie și refuză să povestească despre plictiseala asta .

Hublou

a, uit . deja nu , plouă. yooy

Ruine verzi

Cuibul nebunilor

Ce dacă eu o să fiu mai sinceră decât am fost ? Ce dacă voi arunca ceva ? Ce dacă refuz să accept prezentul ? Ce dacă tu te-ai transformat și instrumentele metamorfozei le-ai pierdut ? Sau le-ai ignorat ? Ce dacă ? m?  Ce dacă vei uita cum prima dată ai dat de cineva aproape perfect ? Ce dacă vei realiza că nu ai avut dreptate considerând ceva/cineva aproape perfect ?Ce dacă te lași în voia cursului unei lumi căreia nu-i poți guverna exploziile de delir ? Ce dacă nu ai mai naufragia atâta în descurajare ? Ce dacă pe pereții vârtejului în care te miști vei fixa ceva mai simplu ? Ce dacă nu vei ezita ? Ce dacă vei asculta ? Ce dacă vei amplifica sunetul loviturilor ? Ce dacă toate-s așa ? Ce dacă asta e ? Ce dacă? Păi dacă tot dacă, dacă . Nu există dacă , există acum . ( așa banal spus) . Eu râd , deși nimic aici până când nu-i vesel .

Știu că asta-i straniu , dar am pierdut cam puțin din talentul de a mă ucide . Credeam că o voi face preț de vreo lună , dar a durat puțin , lovitura , conștientizarea , puțină evadare , puncte albe și cafenii , jumătate de noapte cu ochii deschiși și puțin tonaj pe ,,suflet ,, a 2’a zi . Și după aia tot atât de bine și liber . Schimbări presupun . Și am uitat partea cu scrisul despre lovitură . Dar postarea nu-i despre lovitură , postarea e despre ceea ce am ajuns să fiu . Ce anume nu știu , nimic sigur .

It’s only after we’ve lost everything that we’re free to do anything.

Când am privit filmul , fraza asta nu era atât de plină de  de ceva bun , acum e plină , mega plină . D r m ă a lol . Iată aici amuzant . Aici da . Eu tot încă nu știu ce am pierdut , dar voi nota pierderea când voi da de dânsa . Nu cred că-i posbil . (Urâtă exprimare .)

Hublou

 

 

Cuibul nebunilor

Absurdități mistice

Deci așa , pentru că lumea-i destul de plană și goală azi m-am împiedicat rău de ideea că aș vrea să cunosc pe cineva nou . Și asta-i aiurea dorință pentru că-i aiurea . Cum să fii așa cum ești fără să urmărești gândurile uneori tâmpite ? Poți aștepta mai degrabă să vezi vântul sau să te întrebi ce formă are focul .Păi iată așa . De aia singurătatea e bine apreciată aici . Nu-i genul de singurătate tristă unde se caută umbrele pentru 3 pentru a se consola . E genul de singurătate plăcută unde de exisența ta știe doar chestia care inspiră și expiră prin găuri fixate și se lasă condusă în toatalitate și acceptă orice provocare mai puțin reală , dar care moare dacă-i ignori sursa de energie .

“Vincent Van Gogh used to eat yellow paint because he thought it would get the happiness inside him. Many people thought he was mad and stupid for doing so because the paint was toxic, never mind that it was obvious that eating paint couldn’t possible have any direct correlation to one’s happiness, but I never saw that. If you were so unhappy that even the maddest ideas could possible work, like painting the walls of your internal organs yellow, than you are going to do it.  ”

Hai și noi să ne pictăm rinichii în verde și vom fi grădinarii rinichilor . Tu vei fi apă , eu semințe . Tu stropitoare , eu pământ . E destul de ușor, oamenii sunt apă . Uneori ei seacă , uneori îngheață , uneori se evaporă , uneori pleacă , uneori se adâncesc și îneacă speranțe și încrederi . Uneori ei se revarsă în alți oameni și devin un om mare , lol . Asta-i amuzant . Uneori apele astea , trec prin pietre și deformează piatra . Deci , apă peste tot . Destul de neinspirat  . Păăi , vrei sau nu ? Nu sunt sigură dacă verdele e cea mai bună alegere , dar probabil e . Mirosul de verde-i destul de aiurea .poate fi un gândac sau poți fi doar tu , mergând prin verde . Sau tu ești verde sau verdele e tu .

De ce sunt puțini fluturi ? Straniu asta . Ai ucis tu cuuuumva fluturi ?

*plouă*

Hublou

Absurdități mistice

soare etern și lună tot

 Știi de ce îmi pare rău ? Îmi pare rău că nu am un coșuleț mereu în cutia toracică. Dar nu prea știu de ce îmi doresc asta . Probabil pentru că trebuie să fie ceva care să-mi construiască câte o jumătate din aripă . Undeva pe vreun perete pe jumătate distrus era scris că nimic nu-i mai frumos decât o conversație frumoasă cu o personalitate frumoasă . Yeep , adevăr aici . Peretele adevăr spunea și Spune . Dacă cineva ar vrea să-ți poarte imaginația pentru câteva zile ? Uneori tu ai atâtea gânduri , de astea   bune de tot , daaar când le pui în practica iese mai nimic . Și asta se întâmplă probabil din cauza timpului . Și probabil din cauza că îți porți singură imaginația . Dacă ai arunca o bucată din tine spre soare , te vei surprinde arzând și mergând . Înțelegi ? Nimic nu arde mergând dar imaginația arde și sprâncenele tale tot. Și în acest moment , își aprinde geana și strigă pentru că flacăra e prea fierbinte .

 Nu se aude bine , rotește spre dreapta , sau nu , nu mișca și ridică în sus . exact . în sus , nu în jos . Tu tot ai fobia asta de a merge pe străzi ? Sau fobia transportului public ? Apa vine peste tine , vine și la un moment dat rămâi la mijloc de drum . Pe jumătate în apă și pe jumătate în pământ , pentru că apa a decis să-l adopte . Unde ai mai văzut tu ca pământul sa fie adoptat de apă , apă de mare adusă în sticluțe mâncate de iepuri ? Ai văzut ? Sau vei pretinde că ai văzut pentru că uneori tu lași cuvintele să treacă pe lângă și nu le lași prin tine .

Unii caută meteoriți care i-ar propulsa într-o lume ceva mai puțin liniștită si repetabilă , udeva neinspirată , lol. Dar unii nu caută nimic pentru că meteoriții nu stau pe pământ . Meteoriții sunt pentru cei care singuri sunt meteoriți . Poți să mergi după metoda cutiilor de meteorit din magazine  , dar poți să mergi după metoda apariției spontane , modelare și remodelare pentru că în carne se taie ușor . Se face ușor se face și dificil . Poți să iei în mână tot ce ai ajuns și să-ți șoptești devenirea . Nu sunt sigură ce poate urma după , dar mulți rămăn ok cu ceea ce obțin . Împletește-ți un cuib în ochii cuiva , în ochii tăi , pentru că eu rămân fidelă gândului că ochiu face omul și întreaga lui fulgerare prin lume . Dar din ce să faci cuibul ? Dacă nu ai amintiri și crengi făcute din momente , atunci rămâi fără cuib . Da , se poate și fară cuib , merg bine fără cuib . Dar nimeni din noi e pasăre , fieare din noi e un monstru cu aripi de pește . Nu generaliza !!! Nu . Nu . Care pește ? Ce aiureală , ignoră partea cu peștele și monstru pentru ca ideea cu oamenii fără cuib care sunt monștri nu-i deeloc genială , lol

Holy moly uitasem de hublou și de Jon Snow

Hublou

soare etern și lună tot

Sunete în lumină

 Tu ai nevoie doar de apă . Destul de straniu că eu am schimbat puțin ( ușor spus puțin ) picioarele , mâinile (mâna , de fapt , eu totuși cred că el are doar o mână ) ,degetele și nările blogului . Dacă arată prea aiurea , ar fi superb să-mi zică cineva asta . Daaar , tu nu te uiți la exterior, tu te uiți la chestii mai serioase . Conținut și tot tacâmul + miros . Nu cred că monitorul meu miroase , poate doar dacă nu l-am scăldat în suc de portocală , căpșuni , cireșe , ceai , cremă de la prăjituri , lol , apă , vitamine , sirop de cireșe , perne cu ciocolată . De ce să vorbești despre mâncare ? Mai bine scrii o poezie . O poezie despre melci care-s condamnați la moarte de picioare și ochi fără cap .

Un melc trecea prin tine

Un pește a văzut că prin tine se trece ,

Un pește a trecut prin tine,

Un pește a chemat alt pește.

Peștii au trecut prin tine

de parcă erai făcut din apă ,

de parcă erai un lac sau chiar apă,

un lac făcut de cineva care-și dorea pești în grădină.

Cineva a dat foc apei , pentru că erai tu pește

Pentru că nimeni nu te vrea pește ,

cineva te vrea apă pentru alt pește.

alt pește pentru că cineva crede că tu deja te-ai ridicat la suprafață,

dar tu încă ești viu .

presupunem

Asta presupune o poezie . Orice text scris astfel , e poezie . să nu citești dacă nu ai despicat melci . Nu pot scrie poezii , nu am talent la asta .

I thought I would be understood without words.
Vincent Van Gogh, in a letter to Theo Van Gogh
Iată , fraza asta rezumă întreaga mea existență , fără cuvinte-i mult mai simplu . Nu te ucizi după ce ai spus ceva , nu trebuie să-ți zgudui vocea . Tu ai voce de rinocer și asta-i superb . Dacă ai avea și urechi de rinocer , mi-aș face loc acolo , să văd lumea de pe urechile tale . ha , asta sună  a ceva imposibil . Dar cineva cândva zicea că absurditățile sunt cel mai aproape de realizare .textul de sus nu e poezie , deci nu trebuie tratat ca o poezie . lol
Huuublouuuu
Sunete în lumină

praf de stele?

  Asta pune aici , asta ascunde acolo , aici închide , cheia asta , aruncă cheia undeva , te rog . Peste asta pune ceva negru sau vișiniu , aici lipește o foaie pe care să scrii : nu atinge . Pentru asta fă o cutie și închide cutia , pentru ei închide acoperișul , pentru ei astupă fereastra , pentru tine dezmembrează piatra. Poți să-mi folosești toporul sau ciocanul . Cum vrei . Decide . Pentru soare ia cartea , pentru picioare ia lemnul . Pentru singurătate ia caietul ( ăla galben , ok? ) pentru prea mare fericire ia sticla cu benzină și cutia de chibrituri . Pentru indiferență nu lua nimic , pentru implicare lasă totul , cineva zicea că așa se face   . Pentru iarba verde ia foarfecă , pentru iarbă uscată cred că foi , multe foi . Pentru frig nu lua nimic , pentru lună ia lupă , pentru pisici ia pulovere și pentru câini ia oameni . Ha . Pentru orice trebuie să ai orice . Prea rău că unele lucruri sunt trecătoare și eu nu știu să trăiesc momente , sunt mai bună la refăcut momente. Dar e prea mult spus că sunt bună la asta , pentru că de fiecare dată iese un rahat . Sau eu trebuie să-mi schimb ochii . Sunt creaturi care plac alte creaturi pentru voce ? ce voce yoooy trebuie să ai ca să placi cuiva pentru sunete și să poți ucide cu ele . da. există , lumea place muzica . înseamnă că sunt astfel de creaturi . dar de ce am scris lumea? eu nu foloseam acest cuvânt . presupun.

Unde pleci ? Sau nu pleci ? Dacă pleci e ok  și dacă nu pleci e ok . E ok ? Ceva se aseamănă cu ce a mai fost .

Nu ai știut tu că cel mai bun soare e lângă cel mai mare copac ? Sau că cea mai bună liniște e lângă cel mai puternic râs ? Ai știut .

Do you not know? That no matter how deep the ocean is, there is life. So love deeply, for in your depths life is found. Do you not know? That some men would lose their lives for a heart like yours. Do you not know? That you should never apologize for the love you overflow, for some have been praying for love their whole life, and you might be the answer.

Do you not know? That you are allowed to love deeply, hurt deeply, laugh deeply, and live deeply. Where else will our roots go? Where else will our adventure find us? Where else can we ever hope to grow.

lol. cuvintele astea le-am găsit pe tumblr , destul de bune cuvinte. Azi am încercat să fiu vanilie , dar am irosit fără sens o sticlă cu vanilie . esență de vanilie . meh. distrug chestii și asta nu-i bine.

Now if you’ll excuse me , I’m going to go home and have a heart attack. (de faaaapt, eu și  sunt acasă ,dar așa, ca să sune mai tare. lol )

Hublou

praf de stele?

Scris urât de mână

De ce de fiecare dată când o vară începe , undeva , o creatură trebuie să afirme că de data asta totul va fi complet diferit ? Iată de ce ? Probabil pentru că nu’i ok să te mulțumești cu ceea ce deja ai făcut și probabil pentru că o bibliotecă trebuie să lucreze și sâmbătă . Deci așa .

Am spus eu că să mergi pe jos e o destul de mare plăcere ? Irc și cu mine mergeam la nunți de furnici și asta era ceremonie mare . Și mergeam cu bucăți de iarbă drept cadou și cu bulgări de pământ drept coroană pentru mire și mireasă . Lumea asta-i straniu construită . Sau ea nu-i construită deloc ? Sau ea stă doar așa , aici , pentru că nimeni nu a mai vrut să o accepte . Poate ea s-a resemnat și ea deja e ok cu ideea că tot rahatu merge pe dânsa ? Atunci trebuie de învățat de la lume .doar că pentru asta trebuie de vorbit , de interacționat . Și dacă în momentul în care un gândac merge pe tine tu îl dai jos din 47 secunde , păi cu oamenii nu poți face asta . Oamenii ăștia .

Daaar , totul e ok acum . Dupa ce am dat de uși deschise la bibliotecă am revenit nu știu cum la starea unde eu sunt bine cu tot ce se întâmplă . Indiferent . Ultima mea achiziție , care-i un semn de carte , remarc : propria mea achiziție ( deci , mama nu a pierdut 20 de minute să-mi răspundă la întrebări adresate de eu cea indecisă ) astăzi a servit drept ascensor pentru o albină rănită . Albinele astea nu-s deloc atente . Recunos , o parte din vină o port eu pentru că în ultima perioadă nu prea dirijez corect circulația . Și de aici rezultă că în intersecția : Copac de migdale – Copac de gutui , de fiecare dată apar ciocniri de astea . Ambulanța aici ajunge destul de târziu și crede-mă , să resuscitezi o albină pe jumătate plecată și pe jumătate vie , nu-i treabă care se face de una singură .

Dacă tot am scris despre semnul de carte – păi victima întrebărilor a fost o creatură care miroase de fiecare dată a măr și miere . Aletș , eu povestesc despre Aletș . Ea știe că numele ei aici sună aiurea , dar Aletș nu recunoaște faptul ăsta probabil pentru că nu vrea să mă supere . Mă simt destul de straniu . Unele momente sunt atât de stranii . Astăzi , astăzi a fost straniu de tot . Straniu peste tot . Scuze că straniu . anulare , anulare . Volumul de scuze s-a epuizat . Destul de fără sens postarea .

Hublouuuu

Scris urât de mână